Cine suntem noi?

Pentru că încă nu ne-ați cunoscut, inițiez începând de astăzi și până în preajma Crăciunului o nouă rubrică care va fi postată pe blog și care va conține o fișă de identificare prin care noi, cei care facem parte din acest proiect ne prezentăm. Deocamdată, iată numele elevilor participanți din Liceul Sportiv, Alba Iulia! Informațiile personale  nu vor fi, evident, oferite pe acest blog!

Nr.crt	NUME PRENUME	NR. DE TELEFON	ADRESA DE E-MAIL
1	Florea Iulia-VI A
2.	Marginean Bogdan
3.	Pop Cristian
4.	Marginean Cristian
5.	Stef David
6.	Batin Teodora
7.	Voda Alexandra
8.	Marcu Ioan
9.	Dan Nicoleta- VII B
10.	Petrut Maria
11.	Moldovan Denisa
12.	Tirca Alin-VI C
13.	Andrei Mureș
14.	Goța Radu VI A

Regatul Unit al Marii Britanii, Țării Galilor și Irlandei de Nord- Important!!

Traducerile au fost efectuate de către elevii participanți la Project Britain and USA iar site-ul original este www.wikipedia.com/Uk. Așadar drepturile de autor revin www.wikipedia.com și www.projectbritainandusa.blogspot.com

Regatul Unit al Marii Britanii, Țării Galilor și Irlandei de Nord VI

Religia

Creştinismul este religia cea mai mare de pe insulă și a fost încă din Evul Mediu timpuriu, deşi existenţa ei de pe insulă datează de la introducerea romană în antichitate şi a continuat până la începutul Insularul creştinism. Cea mai mare forma practicată în prezent Marea Britanie este anglicanismul (de asemenea cunoscut sub numele de Episcopalism în Scoţia), datând din secolul 16, religia în sine în ceea ce priveşte atât catolică şi reformată. Cap al Bisericii este monarhul a Regatului Unit, guvernatorul suprem. Ea are statut de biserica cu sediul în Anglia. Există peste 26 de milioane de adepți la anglicanism astăzi în Marea Britanie, deşi numărul de aderenţi activi (cei care participă în mod regulat slujbe) este de numai un milion. Practic a doua cel mai mare religie în Marea Britanie este ritul latin al Bisericii Romano-Catolice. Există peste 5 milioane de adepți in Marea Britanie de astăzi, 4,5 milioane în Anglia şi Ţara Galilor şi 750.000 în Scoţia, deşi mai puţin de un milion de catolici participă în mod regulat la  slujbe.

Biserica din Scoţia, o formă de protestantism cu un sistem prezbiterian de sistem politic ecleziastic, este a treia cea mai numeroasă religie de pe insulă, cu aproximativ 2,1 milioane de membri. Introdusă în Scoţia de către preotul John Knox, aceasta are statut de biserică naţională, în Scoţia.

Metodismul este a patra religie şi a reieșit din anglicanism prin John Wesley. Ea a câştigat popularitate în oraşele Lancashire şi Yorkshire, de asemenea, printre minerii din Cornwall. Biserica Prezbiteriană din Wales, care urmează metodismul calvinist, este cea mai mare în Ţara Galilor. Există şi alte minorităţi non-conformiste, cum ar fi baptişti, quakeri, Marea Biserica Reformată (o uniune de congregaţionalişti şi prezbiterieni), unitarieni şi mai mult. Patronul Marii Britanii a fost Saint Alban. El a fost primul martir creştin datând din perioada romano-britanică, condamnat la moarte pentru credinţa lui şi a fost sacrificat de zeii păgâni. În timpurile mai recente, unele au sugerat adoptarea Sfântului Aidan ca un alt patron al Marii Britanii. Originar din Irlanda, a lucrat în Iona și Riata Dal şi apoi Lindisfarne, unde a restaurat creştinismul la Northumbria.

Trei ţări componente ale Regatului Unit situate pe insulă au sfinţii patroni, Sfântul Gheorghe si Sfântul Andrei sunt reprezentați pe steagurile Angliei şi Scoţiei, respectiv. Aceste două steaguri sfinte combinate stau la baza pavilionului regal al Marii Britanii din 1604. Sfântul David este patronul spiritual al Ţării Galilor. Există mulți alți sfinţi britanici, unii dintre cei mai cunoscuți se numără; Cuthbert, Columba, Patrick, Margaret, Edward Mărturisitorul, Mungo, Thomas More, Petroc, Beda şi Thomas Becket.Numeroase religii necreştine sunt practicate în Marea Britanie. Iudaismul este  o minoritate pe insulă din 1070. Evreii au fost expulzaţi din Anglia în 1290 până la a li se permite să se întoarcă în 1656. Istoria lor în Scoţia este destul de obscură până la migraţiile de mai târziu în Lituania. Mai ales din 1950 religiile din fostele colonii au devenit tot mai frecvente, islamul este cea mai comună dintre acestea, cu aproximativ 1,5 milioane de adepti in Marea Britanie. Un total de mai mult de 1 milion de oameni practică fie hinduism, budism sau Sikhism, religiile introduse din India şi Asia de Sud-Est.

Notă.

Traducerile au fost efectuate de către elevii participanți la Project Britain and USA iar site-ul original este www.wikipedia.com/Uk. Așadar drepturile de autor revin www.wikipedia.com și www.projectbritainandusa.blogspot.com

Regatul Unit al Marii Britanii, Țării Galilor și Irlandei de Nord V

Biodiversitatea

    Fauna

Diversitatea animalelor este modestă, ca rezultat al unor factori, inclusiv zona insulei funciară mică, vârsta relativ recentă a habitatelor dezvoltate de la ultima eră glaciară şi separarea fizică a insulei de Europa continentală, precum şi efectele variabilitatății sezoniere. Marea Britanie prin industrializarea timpurie și  urbanizarea continuă  a contribuit la pierderea totală a speciilor. Un studiu DEFRA din 2006 a sugerat faptul că 100 de specii au dispărut în Marea Britanie în timpul secolului 20, aproximativ 100 de ori mai mare decât rata de extincţie. Cu toate acestea, unele specii, cum ar fi şobolanul maro, vulpea roșie, veverița gri sunt bine adaptate la mediul urban. Rozătoarele reprezintă 40% din numărul total de specii de mamifere în Marea Britanie. Acestea includ veverițe, șoareci, Voles, şobolani şi castorul recent reintrodus. Există, de asemenea, o mare varietate de iepuri, iepuri de câmp, arici şi mai multe specii de lilieci. Mamiferele carnivore includ vulpea, bursucul, vidra, nevăstuica, pisica salbatică.Diverse specii de foci, balene şi delfin se găsesc în jurul ţărmului britanic şi a coastelor. Cele mai mari animale terestre sălbatice astăzi sunt cerbii. Cerbul este cea mai mare specie, cu căprioare şi cerbi lopătari, acesta din urmă fiind introdus de către normanzi. Cerbul Sika şi două alte specii de cerbi mai mici, căprioare muntjac şi chineze de apă, au fost introduse, muntjac devenind larg răspândită în Anglia şi Ţara Galilor,în timp ce cerbul chinez de apă este limitat în principal la părți ale estului Angliei. Pierderea habitatului a afectat multe specii. Mamifere dispărute mari includ ursul brun, lupul gri şi mistreţul, acesta din urmă fiind reintrodus recent. Există o multitudine de păsări în Marea Britanie, 583 specii in total, din care 258 rase de pe insulă care rămân în timpul iernii. Din cauza iernii blânde, Marea Britanie găzduieşte un număr important de specii de iernat, în special raţe, gâşte şi lebede. Alte specii cunoscute de păsări includ acvila de munte, gri starcul, pescarușul albastru, porumbei, vrabie, fazan, potârniche şi diverse specii de ciori, cinteză, pescăruşi, cocoşi de munte, bufniţa şi şoimul. Există şase specii de reptile pe insulă, şerpi şi şopârle, inclusiv trei specii de viermi  fără picioare. Șerpii, viperele sunt veninosi dar rareori mortali. Amfibienii prezenți sunt broaşte, broaşte-râioase şi tritoni.

    Flora

La fel ca și fauna, din motive similare, flora din Marea Britanie este săracă în comparaţie cu cea din Europa continentală. Flora Marii Britanii cuprinde 3354 de specii de plante vasculare, dintre care 2297 sunt native şi 1057 au fost introduse în insulă. Insula are o mare varietate de arbori, inclusiv specii native de mesteacăn, fag, frasin, păducel, ulm, stejar, tisa, pin, cireș și mere. Alți copaci au fost naturalizaţi, introduși în special din alte părţi ale Europei (în special din Norvegia) şi America de Nord. Copacii reintroduși includ mai multe varietăți de pin, castan, paltin, molid şi brad, precum şi cireşi, pruni şi pere. Cea mai înaltă specie sunt brazii Douglas; două specimene care au fost înregistrate au 65 de metri/212 picioare.Yew Fortingall în Perthshire este cel mai vechi copac din Europa.
Există cel puţin 1500 de specii diferite de flori sălbatice, în Marea Britanie. Unele specii sunt deosebit de rare sau vulnerabile şi sunt protejate prin Wildlife Act (1981). Este ilegal să se strămute orice flori sălbatice fără permisiunea moşierească. Un vot din 2002, au nominalizat flori salbatice pentru a reprezenta diferite judeţe. Acestea includ macul roşu, Bluebells, margarete, narcise, rozmarin, iris, iedera, menta, orhidee, mărăcini, ciulini, ciuboţica-cucului, cimbru, lalele, violete, ciuboţica-cucului, Heather si multe altele. Există, de asemenea, multe specii de alge, licheni, ciuperci şi muşchi în întreaga insulă.